Galerie — imagini spectaculoase din fizica nucleară

O galerie de imagini care spun povestea fizicii nucleare — de la prima urmă de antimaterie pe o placă fotografică până la plasma de fuziune și fabricile cosmice de elemente. Toate imaginile provin din surse oficiale cu licență liberă, menționată la fiecare.

Nebuloasa Crabului
Nebuloasa Crabului — rămășița supernovei observate de astronomii chinezi în anul 1054. În centrul ei pulsează o stea neutronică; în filamentele ei se văd, la propriu, elementele proaspăt sintetizate împrăștiindu-se în galaxie. Sursă: NASA/ESA, Telescopul Hubble (Wikimedia Commons) · domeniu public
Soarele văzut de SDO în ultraviolet extrem
Soarele, în ultraviolet extrem — cel mai apropiat reactor de fuziune: în fiecare secundă, 600 de milioane de tone de hidrogen devin heliu, iar diferența de masă pleacă spre noi ca lumină (E = mc²). Sursă: NASA, Solar Dynamics Observatory (Wikimedia Commons) · domeniu public
Strălucirea albastră Cherenkov în bazinul unui reactor
Radiația Cherenkov — albastrul ireal din bazinul reactorului de testare ATR (Idaho): particulele încărcate din combustibil se mișcă prin apă mai repede decât lumina în apă, producând echivalentul optic al bangului supersonic. Sursă: Idaho National Laboratory (Wikimedia Commons) · domeniu public
Simularea unui eveniment Higgs în detectorul CMS
Un boson Higgs „fotografiat” — simularea unui eveniment în detectorul CMS de la LHC: din ciocnirea a doi protoni țâșnesc jeturi de particule, reconstruite fir cu fir de detector. Sursă: CERN, experimentul CMS (Wikimedia Commons) · CC BY-SA
Urma pozitronului în camera cu ceață a lui Anderson
Prima antiparticulă văzută vreodată — fotografia lui Carl Anderson din 1932: urma unui pozitron în camera cu ceață. Curbura traiectoriei în câmp magnetic (Pasul 7 din ghid!) i-a trădat sarcina pozitivă. Sursă: C. D. Anderson, Physical Review 1933 (Wikimedia Commons) · domeniu public
Sfera de foc Trinity la 16 milisecunde
Trinity, 16 milisecunde — 16 iulie 1945, prima explozie nucleară din istorie, fotografiată cu o cameră ultrarapidă. O imagine-avertisment: aceeași fizică poate lumina orașe sau le poate distruge — de aceea contează cine o înțelege. Sursă: U.S. Department of Defense (Wikimedia Commons) · domeniu public
Preamplificatorul laser de la NIF
National Ignition Facility — preamplificatoarele celui mai energic laser din lume (SUA). În 2022, cele 192 de fascicule au obținut prima „aprindere”: o țintă de fuziune a eliberat mai multă energie decât a primit de la laser. Sursă: Lawrence Livermore National Laboratory (Wikimedia Commons) · CC BY-SA
Tabelul periodic colorat după originea cosmică a elementelor
De unde vine fiecare element — tabelul periodic colorat după „locul nașterii”: Big Bang, stele mici, supernove, ciocniri de stele neutronice. Harta-rezumat a astrofizicii nucleare de la Pasul 15. Sursă: Cmglee (Wikimedia Commons) · CC BY-SA
Marie Curie în laborator
Marie Skłodowska-Curie — de două ori laureată Nobel (fizică 1903, chimie 1911), a introdus termenul „radioactivitate” și a deschis domeniul întreg. Caietele ei de laborator sunt radioactive și azi. Sursă: Wikimedia Commons · domeniu public
Echipa reactorului Chicago Pile-1
Echipa Chicago Pile-1 — Enrico Fermi (rândul de jos, primul din stânga) și echipa care, pe 2 decembrie 1942, a pornit prima reacție nucleară în lanț controlată, sub tribunele stadionului Universității din Chicago. Sursă: U.S. Department of Energy (Wikimedia Commons) · domeniu public
Rămășița de supernovă Cassiopeia A
Cassiopeia A — rămășița celei mai recente supernove din galaxia noastră observată de aproape (~1680), văzută în infraroșu: un nor în expansiune de oxigen, siliciu și fier proaspăt „gătite”. Sursă: NASA/JPL (Wikimedia Commons) · domeniu public

⬅ Înapoi la „Despre fizica nucleară” · Drumul către fizica nucleară

Caută pe site


Categorii


Articole recente


Secțiuni


Contact

Pentru colaborări, întrebări sau materiale didactice: formularul de contact.


Drepturi de autor

© Liviu Niță. Articolele, graficele și materialele originale de pe acest site aparțin autorului. Pot fi folosite liber în scop didactic, cu menționarea sursei. Reproducerea integrală în publicații necesită acordul autorului.